JUDO- STRUCTURA ŞI PONDEREA FACTORILOR ÎN MANIFESTAREA STILULUI VIABIL DE LUPTĂ

Cuvinte cheie: individualizare, instruire tehnico-tactică, stil viabil de luptă ( de atac şi de contraatac )

Rezumat: Cercetarea îşi propune să stabilească structura şi ponderea factorilor în manifestarea stilului viabil de luptă ( atac, contraatac ) în vederea eficientizării instruirii tehnico-tactice.

Summary: The paper is trying to establish the structure and the weight of the factors that are present in the manifestation of the viable fighting style ( attack and counterattack) in order to improve the technical tactical instruction.

Lipsa datelor experimentale în problematica instruirii individualizate la nivelul grupelor de începători şi părerile diferite ale cercetătorilor asupra acestui aspect ne-au determinat să întreprindem acest studiu. În activitatea curentă se afirmă ideea că, în etapa incipientă de instruire o atenţie deosebită trebuie acordată pregătirii tehnice generale, aplicând metoda instruirii în grup (L. P. Matveev, 1976, 1991, 1995; ş.a.). Astfel, S. A. Preobrajenski (1983), menţionează că în perioada instruirii incipiente, cu o durată de doi ani, trebuie studiate procedeele într-o structură academică “ şcolară “, neadmiţând abateri individuale în realizarea acţiunilor.

În acelaşi timp însuşirea direcţionată a acţiunilor tehnico-tactice concrete influenţează alegerea altor acţiuni tehnico-tactice ce pot fi utilizate atât în atac, cât şi în apărare (A. N. Lenţ, 1967; I. Hantău, 1989; A. Muraru, 1994; V. B. Popov, 1998), adică sportivii sunt predispuşi pentru aplicarea unui anumit arsenal de acţiuni tehnico-tactice ce caracterizează particularităţile de stil ale unei anumite maniere de desfăşurare a luptei. Prin urmare, însuşirea acţiunilor tehnico-tactice trebuie să fie în concordanţă cu o anumită tactică, stil de luptă.

Ipoteza de lucru: dacă la baza unei instruiri eficiente trebuie luate în considerare particularităţile individuale ale s.n, şi ale temperamentului, atunci acestea trebuie evidenţiate prin intermediul unor factori specifici propriu fiecărui stil de luptă.

- Experimentul a avut drept obiectiv verificarea metodicii special elaborate ( vezi experimentul de constatare ) de instruire incipientă a sportivilor judoka, ţinând cont de specificul proprietăţilor sistemului lor nervos şi temperament în conformitate cu factorii specifici stilului viabil de luptă (atac, contraatac).

Cercetarea s-a efectuat asupra unui lot de 90 sportive în vârstă de 12-13 ani care n-au mai practicat anterior sporturi de luptă. Instruirea s-a realizat sub controlul autorului timp de 11 luni, sportivele efectuând 4 antrenamente pe săptămână a câte 2 ore. Au fost studiate calităţile tipologice ale sistemului nervos, temperamentul şi asimetria motrice specifică fiecărei sportive.

Metode de cercetare: analiza şi generalizarea datelor literaturii de specialitate; observaţia pedagogică; ancheta tip chestionar; experimentul şi controlul pedagogic; metoda comparativă; metoda statistico-matematică.

Pe baza rezultatelor investigaţiilor preliminare s-au format trei grupe de sportive judoka începătoare (două grupe experimentale şi una de control). În prima grupă experimentală au fost cuprinse 32 de sportive, dintre care 17 sportive cu proprietăţi tipologice ale sistemului nervos şi ale temperamentului similar cu cele ale sportivelor cu stil preponderent de atac (subgrupa “A”) din experimental de constatare şi 15 sportive cu proprietăţi tipologice şi temperament similar sportivelor cu stil preponderent de contraatac (subgrupa „B”).

A doua grupă experimentală a avut în componenţă 34 de sportive dintre care 18 având complexul tipologic al sistemului nervos şi al temperamentului identic cu cel al sportivelor cu stil preponderent de contraatac (subgrupa „C”) şi 16 sportive cu proprietăţi ale sistemului nervos şi ale temperamentului specifice stilului preponderent de atac (subgrupa „D”).

Un aspect distinctiv în instruirea grupelor experimentale l-a constituit studierea aprofundată a acţiunilor tehnico-tactice corespunzătoare proprietăţilor tipologice ale sistemului nervos şi ale temperamentului sportivelor cu stil preponderent de atac în prima grupă şi ale stilului de contraatac în grupa a doua. În grupa martor au fost incluse 24 de sportive, instruirea realizându-se în conformitate cu programul obişnuit anului pregătitor, neţinând cont de proprietăţile tipologice ale sistemului nervos şi ale temperamentului.

Pe parcursul celor 11 luni de instruire în grupele experimentale cât şi în cea de control s-au analizat detaliat acţiunile tehnico-tactice efectuate de sportive. În acest scop au fost utilizaţi indicii nivelului de pregătire tehnico-tactice elaboraţi de M. N. Rubanov (1981) ce surprind integral măiestria luptătorilor. Acţiunile tehnice efectuate în competiţii au fost înregistrate cu simboluri speciale (G. S. Tumanean, I. D. Sviscev, E. M. Ciumakov, 1974).

Au fost înregistrate 306 meciuri. Rezultatele experimentului de bază sunt prezentate în tabelele 3, 4, 5.

Structura factorilor indicilor particularităţilor individuale a activităţii sportivelor cu stil preponderent de atac

Nr. d/o	Denumirea factorilor	Ponderea factorilor, %	Indicii cu pondere mare în factor	Valoarea indicelui în factor
1.	Activism	20,0	de activitate (I.A.)	634
			forţa sistemului nervos	592
			excitaţiei după echilibrul „exterior”	540
			numărul acţiunilor estimate (N.A.E.)	620
2.	Arsenal limitat	18,2	volumul acţiunilor tehnice (V.A.T.)	571
			asimetriei motrice (A.M.)	-610
			inerţiei de excitare şi rigiditate	-593
			stabilitatea şi siguranţa de aplicare a acţiunilor	583
3.	Rezistenţa fizică	26,8	luptei în picioare	635
			luptei la sol	621
			forţei de zbor (R_zb.)	591
			caracterului inert al inhibiţiei	588
4.	Siguranţa acţiunilor	14,3	de cumulare a distanţei apropiate (I.C.)	580
4.	Siguranţa acţiunilor	14,3	nevrozismului redus	593

Structura factorilor indicilor particularităţilor individuale a activităţii sportivelor cu stil preponderent de contraatac

Nr. d/o	Denumirea factorilor	Ponderea factorilor, %	Indicii cu pondere mare în factor	Valoarea indicelui în factor
1.	Varietatea acţiunilor	27,0	varietatea pregătirii tehnico-tactice (I.V.P.T.)	671
			asimetria motrică (A. M.)	-622
			rigiditatea	-591
			complexitatea pregătirii tehnico-tactice (V.A.T.)	529
2.	Măiestria tehnico-tactică	16,1	indicii potenţialului tehnico-tactic (I.P.T.T.)	761
			timpul de intrare (t_i.)	-634
			forţa sistemului nervos	584
			acţiuni tehnico-tactice combinate (A.T.T.C.)	562
			echilibrul exterior	559
3.	Manevrabilitate	15,2	mobilitatea excitaţiei	702
			combinarea poziţiilor de luptă în picioare şi la sol	701
			deplasării	589
			schimbării poziţiilor de luptă în picioare şi la sol	570
4.	Capacităţi de viteză	13,4	timpului de execuţie a procedeului (t_pr.)	-591
			mobilitate a inhibiţiei	580
			a distanţei mari faţă de adversar	571

Rezultatele comparative ale pregătirii tehnico-tactice corespunzător stilului de atac la subgrupele experimentale A,B şi grupa martor (M ± m)

Indicii	Grupa experimentală, subgrupa “A”	Grupa experimentală, subgrupa “B”	Grupa martor	t_st 2,0; 2,8; 3,7 P
Indicii	1	2	3	(1-2)	(1-3)	(2-3)
IA	2,8 ± 0,2	2,2 ± 0,1	1,6 ± 0,2	<0,05	<0,001	<0,05
NAE	3,5 ± 0,2	2,2 ± 0,1	2,6 ± 0,2	<0,001	<0,01	>0,05
IECAN	0,40±0,02	0,31±0,01	0,36±0,01	<0,001	>0,05	<0,01
IU	0,28±0,02	0,35±0,02	0,31±0,02	<0,05	>0,05	>0,05
AM	0,70±0,02	0,56±0,01	0,65±0,02	>0,05	>0,05	>0,05
VAT	2,5±0,1	3,2±0,3	3,3±0,3	<0,05	<0,05	>0,05
IF	220,3±5,4	172,0±6,1	206,1±4,2	<0,001	<0,05	<0,001
IS	0,84±0,02	0,58±0,01	0,66±0,03	<0,001	<0,05	<0,05
IECAL	148,1±4,9	124,3±4,0	134,2±4,1	<0,001	<0,05	>0,05
IPTT	29,1±1,1	20,4±1,4	26,4±1,6	<0,001	>0,05	<0,01

Notă: I.A. – indicele de activitate; N.A.E. – număr de acţiuni estimate (apreciate); I.E.CAN. – indicii eficienţei cantitive; I.U. – indicii universalităţii; A.M. – asimetrie motrică; V.A.T. – volumului acţiunilor tehnice; I.F. – indicele de finalitate; I.S. – indice statistic; I.E.CAL. – indicii eficienţei calitative; I.P.T.T. – indicii potenţialului tehnico-tactic.

În subgrupa „A” metodica de instruire a stilului de atac corespunde complexului tipologic al calităţilor sistemului nervos şi temperamentului judoka;
În subgrupa „B” metodica de instruire a stilului de atac nu corespunde complexului tipologic al calităţilor sistemului nervos şi temperamentului judoka

Examinând tabelul 5 putem constata eficacitatea metodicii de instruire a sportivelor judoka începătoare din subgrupa „A”, cu stil preponderent de atac.

Aceste sportive sunt mai active, procedeele efectuate în luptă sunt mai frecvent evaluate şi punctate iar acţiunile lor sunt mai raţionale. Instruirea a fost orientată în acest caz spre acţiuni tehnico-tactice cu un spectru mai restrâns ceea ce a contribuit la obţinerea unor indici mai înalţi ai măiestriei lor.

Mai puţin eficientă s-a dovedit a fi metodica tradiţională ce nu a ţinut cont de particularităţile sistemului nervos şi ale temperamentului sportivelor. Această metodică a fost utilizată la grupa martor, sportivele fiind mai puţin active în timpul luptei dar cu acţiuni raţionale de altfel frecvent punctate în competiţii. Acţiunile tehnice sunt diverse, în acelaşi timp asimetria motrice (A.M.) este mai puţin pronunţată.

Aceste sportive sunt întrecute de cele din subgrupa „A” sub raportul acţiunilor de atac şi al calităţii acţiunilor de apărare. În acelaşi timp sunt inferiori indicii de eficienţă ai execuţiei procedeelor şi al potenţialului tehnico-tactic.

Indici şi mai mici în comparaţie cu subgrupa „A” şi cea martor au fost remarcaţi la reprezentantele grupei „B”, la care metodica de instruire n-a fost adecvată proprietăţilor tipologice ale sistemului nervos şi ale temperamentului caracteristice sportivelor cu stil preponderent de contraatac.

Acest lucru s-a manifestat în indicii cu mult mai mici ce pun în evidenţă aspectul general al luptei competiţionale, precum şi ai indicilor calitativi ai execuţiilor tehnice. Cu toate că la aceste sportive instruirea a avut un caracter orientat spre un arsenal redus de acţiuni tehnico-tactice şi spre întărirea asimetriei lor motrice, în luptă a fost aplicată o gamă variată şi diversă de acţiuni cu o asimetrie motrice redusă, aspect caracteristic sportivelor cu stil de luptă preponderent de contraatac.

1. Alexe, N.- Antrenamentul sportiv modern, Ed. „ Editis”, Bucureşti, 1993.

2. Demeter, A.- Fiziologia educaţiei fizice şi sportului, Ed. “ Stadion” Bucureşti, 1971.

3. Dragnea,A.- Măsurarea şi evaluarea în educaţie fizică şi sport, Ed.” Sport-turism”, Bucureşti,1993.

4. Drăgan,I şi colab.- Selecţia medico-biologică în sport, Ed. „Sport-turism”, Bucureşti, 1979.

5. Donskoi,D.- Biomecanica – Bazele tehnicii sportive, Ed. „ Stadion”, Bucureşti, 1980.

6. Epuran, M. – Pedagogie şi psihologie-personalitatea şi cunoaşterea psihologică a elevilor, Ed. I.E.F.S., Bucureşti 1986.

7. Epuran, M.- Pregătirea psihologică a sportivului, Ed. U.C.F.S., Bucureşti 1964.

8. Erwin, H.- Antrenamentul sportiv la copii- M.T.S. uz intern, Bucureşti 1996.

9. Hantău, I. – Manual de judo, Ed. Didactică şi pedagogică, R.A. Bucureşti, 1996.

11. Manolachi V.G., Hântău I. Pregătirea fizică la judocanii de performanţă // Manual pentru institutul de cultură fizică. Chişinău, 2000, P.200.

12. Matveev, L şi Novicov,A.- Teoria şi metodica educaţiei fizice, Ed. “Sport-turism”, Bucureşti, 1980.

13. Mitra, Gh. Şi Mogoş,AL.- Metodica educaţiei fizice şcolare, Ed. “Sport-turism”, Bucureşti, 1980.

14. Prelici, V.- Performanţa sportivă, personalitate, selecţie, Ed. “ Facla” Timişoara, 1980.

Ungureanu, O. – Mutaţii actuale şi de perspectivă în dezvoltarea sportului de performanţă, aspecte ale implicării lor la nivelul eşalonului juvenil, sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice M.T.S., Bucureşti, 1992